Viterbo, un paradis italian istoric: ce am mancat si ce am baut in "Orasul Papilor"

ele.ro 06 Sep 2016, 13:45 06 Sep 2016, ora: 13:48 FOTO civitavecchia.co.uk

Excursia in oraselul italian Viterbo a fost apogeul verii mele, “bella Italia” deschizandu-mi apetitul pentru peisaje boeme, bucate aromate cu busuioc, cladiri si drumuri din piatra, livezi de maslini si, nu in ultimul rand, delicioasa lasagna. Am jurat sa ma intorc.

Din cele patru randuri scrise mai sus, este lesne de inteles ca partea mea favorita din cele patru zile petrecute in peninsula a fost mancarea. A fost, de fapt, experienta cea mai asteptata, la care, doar gandindu-ma, deja ma intepau obrajii de pofta. Fiind o consumatoare inraita de paste de tot felul, gandul ca voi ajunge chiar la ele “acasa” a fost simultan o placere si-o tortura. Trecand peste nebuniile mele culinare, asupra carora ma voi intoarce mai tarziu, o sa incep cu zborul cu avionul. Primul meu zbor cu avionul. Am cumparat bilete de avion "> bilete de avion" target="_blank" rel="noreferrer noopener">>bilete de avion" target="_blank" rel="noopener noreferrer">bilete de avion "> bilete de avion de pe Aerolines, un site cu preturi mai mult decat rezonabile, care pune la dispozitie constant oferte pentru tot felul de destinatii. Am cumparat biletele spre Italia cam cu doua saptamani inainte de plecare, calatoria fiind neprevazuta, la un pret de 100 de euro - dus-intors, pentru doua persoane. Pe Aerolines am gasit, la acel moment, cea mai atractiva oferta. Drumul cu avionul a fost lin si confortabil - am avut norocul sa fim feriti de turbulente. Am ajuns la Roma, pe aeroportul Ciampino, in aproximativ trei ore, iar in Viterbo am ajuns cu masina rudelor care au avut bunavointa sa ne cazeze pentru urmatoarele 3 nopti dupa inca o ora si jumatate. Cum am ajuns destul de tarziu, am inceput explorarea orasului abia a doua zi.

Viterbo este un oras situat in regiunea Lazio, aflat la aproximativ 100 de kilometri de Roma, cunoscut si drept “Orasul Papilor” - in trecut, mai multi papi au avut in istoricul orasel resedinte de tara, cladiri care se pot vedea si astazi. Foarte impresionant pentru mine a fost centrul istoric, inima orasului, cu drumuri si cladiri din piatra construite in Evul Mediu. Arhitectura medievala a ramasitelor Palatului Papal, a bisericii Santa Rosa, dar si a celorlalte cladiri in care, spre surprinderea mea, nu erau muzee, ci locuintele unor oameni foarte, foarte norocosi, este de-a dreptul spectaculoasa. Atmosfera autentica, conturata de peisajele zonei istorice San Pellegrino, a fost completata de restaurantele traditionale. Am ramas de-a dreptul impresionata de lasagna. Un preparat atat de banal pentru italieni mi-a zguduit din temelii cultura culinara. Caut, de atunci, in disperare prin Bucuresti un restaurant italian cu o lasagna care sa ma cucereasca, dar fara noroc. Am mai mancat, de dragul comparatiei, si paste carbonara, delicioase si ele, si bruschette cu pasta de masline verzi, negre, prosciutto si rosii. Concluzia mea? Italienii fac arta in farfurii.

La fel de impresionata am fost si de desertul comandat fara sa avem idee ce comandam de fapt - meniul era in italiana, internetul nu mergea, iar in Viterbo personalul restaurantelor nu prea vorbeste limba engleza. Cesti de cafea comestibile "> Cesti de cafea comestibile . Gasiti si la HQCafe.ro. Sunt absolut delicioase si sunt prezentate foarte interesant.

Revenind la decor, am mancat in destul de multe restaurante. Preparatele despre care tocmai v-am vorbit le-am gustat in centrul istoric al orasului Viterbo, la un restaurant al carui nume, din pacate, nu mi-l amintesc. Ce am retinut insa au fost decorul si atmosfera - se afla pe o colina din piatra, inconjurata de cladiri semete, tot din piatra. Fetele de masa erau in carouri rosu cu alb, iar scaunele din lemn. Asfintitul dadea o aura de poveste locului si, in plus, in fata fantanii arteziene de langa noi se desfasura un concert cu muzica italiana live. Ah, si mi-a ramas intiparita in minte si o uniforma bucatar "> uniforma bucatar" target="_blank" rel="noreferrer noopener">>uniforma bucatar" target="_blank" rel="noopener noreferrer">uniforma bucatar "> uniforma bucatar , a celui care ne-a si servit bruschettele - de un alb imaculat, cu revere si butoni rosii. Si, desigur, gelateriile italiene. Din haosul scriiturii mele grabite cred ca se reflecta clar incantarea. Sfatuitorul meu de nadejde in cele vizitate a fost TripAdvisor. In recomandarile si comentariile celorlalti turisti am gasit toate informatiile necesare. Trebuie sa vedeti Viterbo!